diN nOu minCiuni...
faci jocuri de cuvinte! te joci cu viata! sunt cuvinte mari pe care le spui fara sa apreciezi valoarea lor cu inima celui ce asculta. cum poti sa minti atat de crunt?
te uiti in ochii ei si spui ce vrea sa auda. e doar o alta minciuna. una dupa alta intr-un sir care nu se mai termina. simti ca traiesti. adrenalina. minti pentru ca adevarul ar fi atat de banal incat te-ai infunda in monotonie... nu?
nu! atunci de ce minti? ca sa o protejezi de... ? de realitate? realitatea e ca minti. cum sa infrunti cu o minciuna aceasta realitate?
te doare sa auzi de ea... ii e bine. merge mai departe. paseste in viata cu genunchiul frant dupa ce s-a impiedicat de ciotul ce ai fost. a luat in brate ciotul ala si a crezut ca e vreo minunatie. erai doar tu, un altul... sunt multi la fel. mai greu gasesti un lemn frumos sculptat. incepi sa crezi ca nu exista decat ideea...?
da. cu tine a vazut ea ideea. si tu, muritor de rand, intelegi ce vrei din asta. ea stie insa ca a vazut ideea vietii, ideea intregului din 2 jumatati, ideea tristetii in care te afunzi fara scapare, ideea disperarii... dar si ideea iubirii , a iertarii, a sperantei, ideea fericirii... cu nesabuinta a crezut in tine. a inchis ochii si s-a lasat purtata de val... spre mal! si aici s-a spulberat tot, s-a lovit din nou de stancile realitatii.
timpul v-a adus aici. liniste. lemne in drumul ei. da cu piciorul ca intr-un morman de frunze. se mai impiedica dar se ridica si merge mai departe. imbratiseaza viata... hai, fugi dupa ea! ce mai astepti?
te uiti in ochii ei si spui ce vrea sa auda. e doar o alta minciuna. una dupa alta intr-un sir care nu se mai termina. simti ca traiesti. adrenalina. minti pentru ca adevarul ar fi atat de banal incat te-ai infunda in monotonie... nu?
nu! atunci de ce minti? ca sa o protejezi de... ? de realitate? realitatea e ca minti. cum sa infrunti cu o minciuna aceasta realitate?
te doare sa auzi de ea... ii e bine. merge mai departe. paseste in viata cu genunchiul frant dupa ce s-a impiedicat de ciotul ce ai fost. a luat in brate ciotul ala si a crezut ca e vreo minunatie. erai doar tu, un altul... sunt multi la fel. mai greu gasesti un lemn frumos sculptat. incepi sa crezi ca nu exista decat ideea...?
da. cu tine a vazut ea ideea. si tu, muritor de rand, intelegi ce vrei din asta. ea stie insa ca a vazut ideea vietii, ideea intregului din 2 jumatati, ideea tristetii in care te afunzi fara scapare, ideea disperarii... dar si ideea iubirii , a iertarii, a sperantei, ideea fericirii... cu nesabuinta a crezut in tine. a inchis ochii si s-a lasat purtata de val... spre mal! si aici s-a spulberat tot, s-a lovit din nou de stancile realitatii.
timpul v-a adus aici. liniste. lemne in drumul ei. da cu piciorul ca intr-un morman de frunze. se mai impiedica dar se ridica si merge mai departe. imbratiseaza viata... hai, fugi dupa ea! ce mai astepti?
