diN nOu minCiuni…
te uiti in ochii ei si spui ce vrea sa auda. e doar o alta minciuna. una dupa alta intr-un sir care nu se mai termina. simti ca traiesti. adrenalina. minti pentru ca adevarul ar fi atat de banal incat te-ai infunda in monotonie… nu?
nu! atunci de ce minti? ca sa o protejezi de… ? de realitate? realitatea e ca minti. cum sa infrunti cu o minciuna aceasta realitate?
te doare sa auzi de ea… ii e bine. merge mai departe. paseste in viata cu genunchiul frant dupa ce s-a impiedicat de ciotul ce ai fost. a luat in brate ciotul ala si a crezut ca e vreo minunatie. erai doar tu, un altul… sunt multi la fel. mai greu gasesti un lemn frumos sculptat. incepi sa crezi ca nu exista decat ideea…?
da. cu tine a vazut ea ideea. si tu, muritor de rand, intelegi ce vrei din asta. ea stie insa ca a vazut ideea vietii, ideea intregului din 2 jumatati, ideea tristetii in care te afunzi fara scapare, ideea disperarii… dar si ideea iubirii , a iertarii, a sperantei, ideea fericirii… cu nesabuinta a crezut in tine. a inchis ochii si s-a lasat purtata de val… spre mal! si aici s-a spulberat tot, s-a lovit din nou de stancile realitatii.
timpul v-a adus aici. liniste. lemne in drumul ei. da cu piciorul ca intr-un morman de frunze. se mai impiedica dar se ridica si merge mai departe. imbratiseaza viata… hai, fugi dupa ea! ce mai astepti?
